07 octombrie

Cum a apărut și s-a format Delta Dunării

Cum a apărut și s-a format Delta Dunării


            Înainte de a prezenta fiecare locușor din deltă ar fi foarte bine să știm cum și când s-a format acest loc minunat. Cum s-a format Delta Dunării?

            Vărsarea Dunării în Marea Neagră a dat naștere în timp Deltei Dunării. Aluviunile aduse de Dunăre au înaintat de-a lungul timpului în mare, creând din ce în ce mai mult teren.
            Delta Dunării s-a format în două perioade: predeltaică și deltaică.

            Perioada predeltaică corespunde perioadei glaciare, caracterizându-se prin depozitele de loess găsite în grindurile de la nivelul insulei Letea și Caraorman, cât și la nivelul brațelor fluviului. Delta Dunării s-a format într-un vechi golf al Mării Negre, Golful Tulcea. Acesta a fost umplut cu aluviuni începând cu perioada Cuaternară. Umplerea s-a realizat în mai multe etape, fiind favorizată de fluxul și refluxul mic din Marea Neagră. Prima etapă a constat din formarea unui cordon litoral care a barat parțial Golful Tulcea. În etapa a doua golful este închis în întregime transformându-se în lagună. În etapa a treia , laguna este umplută cu aluviuni și în zona mlaștinoasă nou formată se conturează brațul Sfântu Gheorghe – cel mai vechi braţ al Dunării. Tot în această etapă se închide golful Babadag, formându-se complexul lagunar Razim Sinoe. În etapa a patra cordonul litoral iniţial este străpuns pe aliniamentul actualei localităţi Crişan de un nou braţ al Dunării – Sulina, care avansează rapid spre mare datorită cantităţii mari de aluviuni. În etapa a cincea cordonul litoral este străpuns din nou de această dată de braţul Chilia, în dreptul viitoarei localităţi Periprava. În prezent acest braţ transportă cea mai mare cantitate de apă şi aluviuni, contribuind la formarea unor noi teritorii ale Deltei Dunării.

Perioada deltaică, de formare a deltei, presupune mai multe faze:
Faza de golf , la începutul erei postglaciare, cu aproximativ 10.000 ani în urmă; pe atunci existau golful Tulcea, Golful Chilia și Golful Halmyris (cetatea Halmyris, mult mai târziu formată ca suprafață de teren uscată, construită în timpul epocii romane se găsește azi la Murighiol).

Faza lagunară sau fluvio-lacustră , cu 9.000 de ani în urmă, când s-a format un cordon maritim în fața insulei Letea și Caraorman (urme ale Pleistocenului superior), între fâșiile de pământ care înaintau în mare (promontorii), Jubrieni și Murighiol. Acest cordon maritim a fost transportat de către curenții Mării Negre, în sens invers acelor de ceasornic. El s-a format de la erodarea țărmului maritim din nord și din zona de vărsare a râurilor Nistru, Nipru și Bug.
În Halocenul timpuriu, aluviunile au înaintat până în direcția orașului Tulcea și Ismail de azi, formând Laguna Tulcei, care a început să se umple cu depozite de sedimente.

Faza Sfântul Gheorghe I , în perioada 9.000 -7.200 I.H., când ținutul mlăștinos traversat de Brațul Sf. Gheorghe a înaintat și înconjurat capătul cordonului marin din zona Murighiol – Dunăvăț. Ca urmare, s-a format delta secundară Sfântul Gheorghe I. Tot în această etapă, Golful Chilia s-a transformat în Lacul Chilia, „uscatul” înconjurând partea de est a orașul Ismail.

Faza Sulina , acum 7.200 – 2000 ani în urmă . Brațul Sf. Gheorghe se desparte în brațul Sulina, în direcția comunei Nufăru (Tulcea) de azi, acesta rupând cordonul maritim format inițial, cu zece mii de ani în urmă. Sulina va prelua din sedimentele fluviului și va forma a doua deltă secundară. Brațul Sf. Gheorghe coboară spre Babadag, formând Laguna Razim. Un alt cordon de aluviuni se formează de la Laguna Razim până la Istria (în nord-estul Constanței).
Faza Sfântul Gheorghe II și Chilia , de acum 2000 ani în urmă și până azi. Ridicarea nivelului mării, blocarea cu aluviuni a brațului Sulina, va determina formarea brațului Chilia și reactivarea brațului Sfântul Gheorghe, acesta formând o nouă deltă secundară. Delta secundară a Sulinei va dispărea, însă se va forma delta secundară a brațului Chiliei. Se formează Lacul Sinoe și Lacul Razim.
            Pentru că Dunărea depune mereu materialul transportat la vărsare, Delta Dunării este o câmpie în formare, înaintând cu 40 de metri pătrați în mare în fiecare an.
Ca relief, Delta Dunării este formată din grinduri și ostroave, gârle, mlaștini, bălți, brațe de apă, canale, nenumărate lacuri mici și mari. Ea se află pe primul loc în Europa ca rezervație cu teritorii mlăștinoase, teren umed.
            Prin urmare, Delta Dunării s-a format de-a lungul a mii de ani prin înaintarea ei încet în mare, datorită sedimentelor aduse de Dunăre, dar condițiile cele mai importante au fost oferite de loessul existent din perioada glaciară și de aluviunile aduse de curenții Mării Negre de la râurile Nistru, Nipru și Bug, care au format un cordon, baricadă maritimă.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu